Barbatul in tranzitie catre o viata mai scurta

Un studiu ingrijorator (facut, bineinteles, de o echipa de cercetatori americani - astia au bani sa studieze orice iti trece prin cap!), relatat azi in Gandul, spune ca barbatii din estul Europei o duc mai rau in capitalism decat o faceau in comunism. Echipa de cercetatori, condusi de o doamna, Diane Kruger (ma tem ca nu de aceasta e vorba) a ajuns la concluzii terifiante:

• "tranziţia spre capitalism a exacerbat sentimentul de competiţie între bărbaţi, făcându-i să îşi asume riscuri care au dus adesea la accidente fatale"
• "stresul asociat tranziţiei e considerat principala cauză a faptului că tot mai mulţi bărbaţi est-europeni au recurs la sinucidere, au comis omoruri sau au făcut atacuri de cord pe fondul nemulţumirilor acumulate"
• "rata mortalităţii la bărbaţi a crescut mult mai accelerat decât la femei - speranţa de viaţă a bărbaţilor din cele 14 state aflate în spatele fostei Cortine de Fier a scăzut cu şase ani, în intervalul 1991-1994 - aici nu prea inteleg cum a scazut speranta de viata cu 6 ani in decurs de 3 ani! in fine (or fi murit multi de tineri, poate)
  

Pe scurt, stresul si dificultatile de a ne adapta la noua societate, mai concurentiala, ne omoara cu zile, mai ales pe noi, barbatii. Fumam si bem ca disperatii, nici cu poluarea nu stam rau, ne suparam si ne enervam repede, suntem hiper-competitivi si din cauzele astea si din altele ne cedeaza inima si ne dam in cap unii la altii (uneori la propriu).

E adevarat ca, in general, femeile au o speranta de viata mai mare decat barbatii (sa mai zic de poanta cu "bineinteles ca da, doar ele n-au neveste"? ups, am zis-o, dar e usor misogina, eu nu cred asa ceva :))) ).
Totusi, vorbind serios, studiul asta pe mine ma pune pe ganduri cu privire la conditia omului in societatea de azi si la ce conteaza cel mai mult in viata. Dar cel mai adesea nici timp nu mai gasim sa ne privim din departare, sa ne observam, sa ne ordonam prioritatile si sa traim cat mai frumos, astfel incat sa nu ne para rau mai tarziu ca am pierdut timpul. Timp care vad ca e din ce in ce mai comprimat.