Tour de France se afunda in scandaluri de dopaj si suspiciuni. Excluderi - Vinokourov si echipa lui, arestari - Christian Moreni pentru dopaj, retragerea liderului la zi Rasmussen. Incredibil ce a devenit cea mai prestigioasa intrecere ciclista... pacat de oamenii aia care alearga cinstit si de peisajele alea superbe...
Nu-i inteleg pe astia de se dopeaza cand stiu foarte bine ca vor fi controlati, iar daca au si rezultate - chiar mai atent supravegheati si testati.
7 comentarii:
si mai urat ar fi daca ar castiga Contador - si sa-l gaseasca si pe el la scurt timp...
sper ca toti care se stiu cu musca pe caciula sa se retraga de bunavoie... nu e nici o glorie sa castigi si sa fii prins. mai bine te lasi de sportul asta daca nu poti fara "chimicale".
Rasmussen si Vinokourov - the chemical brothers
eu cred ca au devenit dependenti
Problema e ca suspiciunile au impanzit tot concursul. Eu m-am intrebat mereu: daca cineva nu se dopeaza, e lider si din principiu nu vrea sa se coboare la nivelul controalelor anti-doping? Nu vrea sa demonstreze decat ca e o psihoza a controalelor, iar el se simte curat, numai ca nu vrea sa faca pe plac unora care distrug tot ceea ce e sportiv. Pana atunci, condoleante, France! La Tour de France c'est mort!
Turul Franţei nu mai este o competiţie de când intrase în zodia Armstrong, iar faptul că nu se ştie cine a câştigat ultimle ediţii e doar o chestie de statistică.
Pe bun acum, câtă lume mai urmăreşte Le Tour pentru a vedea "cine câştigă"? Decizia celor două posturi germane de a nu-l mai transmite face parte din aceeaşi tâmpenie de corectitudine politică prost înţeleasă, care face, de pildă, să se cenzureze din Tom şi Jerry secvenţele în care Tom fumează.
Sper să fiu bine înţeles, nu fac apologia dopajului, însă a te concentra DOAR asupra lui înseamnă a scăpa din vedere esenţialul.
De altfel, tot mai multe evenimente sportive pierd din ideea de competiţie în favoarea ideii de show (Liga Campionilor, de exemplu). Până la urmă, şi când te duci la un film sau la o piesă de teatru ştii dinainte finalul.
Cristi, mie imi placea de Armstrong, insinuezi ca se dopa? :))) Oricum, nu l-au prins, deci e ciclist cinstit.
Eu unu urmaream Turul mai ales pentru peisaje si comentariile celor 2, Radu Naum si... am uitat cum il cheama pe celalalt, dar e simpatic si el.
Şi mie mi-a plăcut de Armstrong, mai ales că el avea şi o poveste telenovelistică. Însă, cum toţi adversarii săi erau dopaţi, chiar şi în cazul în care Lance era la rândul său, superioritatea lui este incontestabilă.
De urmărit, îl urmăresc de când a apărut cablu la noi. Am prins şi victoriile lui Indurain (cred că 2 sau 3), Riis, Ulrich, Pantani, dominaţia lui Armstrong... Mi-aduc aminte că primul comentariu în română ma enervat atât de tare încât abia m-am uitat la ediţia aceea (cred că '97). Comentariul în engleză era excepţional, dar, de la ediţie la ediţie, cuplul Naum/Banciu a devenit din ce în ce mai bun şi azi chiar îmi este greu să-mi imaginez Le Tour fără ei :)
Trimiteți un comentariu